prin Republica Ceha

 

Am dormit langa un lacusor, ascunsi de priviri indiscrete de un zid de vegetatie. Ne trezim manati de entuziasmul micilor pescari care vor neaparat sa-si incerce norocul.

Privelistea e deosebita, astfel ca hotaram sa facem o plimbare prin imprejurimi...


Gasim locul potrivit...


Atractia principala e lacul, asa ca nu se vrea prea mult pana suntem gata de pescuit.


Pestii astia par tare infometati.



Markus il prinde pe cel mai mare...

Odata pestii eliberati ne indreptam spre Cesky Krumlov, o mica localitate situata in sudul tarii, pe raul Vltava. La un moment dat trecem printr-un satuc cu o manastire impunatoare.

 

 Opresc sa vedem daca se poate vizita, dar singura parcare disponbila e cea a unei firme ce inchiriaza caiace si barci de rafting, chiar langa rau. Azi e vineri, deci e weekend, iar pe Vltava coboara zeci de imbarcatiuni de toate felurile. Sup-uri, caiace, canoe din plastic si gonflabile, dar si barci de rafting cu echipaje numeroase. Fiecare incearca sa iasa un pic in evidenta, coborand pe rau cu fel de fel de accesori particulare: unii poarta tricouri de marinar, altii palarii de pirat, vedem o barca in care troneaza mandra o papusa gonflabila...Punctul comun e dat de sforile legate la pupa, care remorcheaza multe sticle de bere in pet-uri de cate doi litri... Uitam de manastire si ne interesam imediat de coborarile pe rau. Baietii de la inchirieri ne explica cam care sunt etapele ce pot fi parcurse, asa ca amanam raftingul pe maine. Azi in schimb vom vizita minunatul orasel situat intre meandrele adanci ale raului.





Oraselul asta chiar are caracter si sarm. Stradutele-i pietruite, cladirile parca scoase din povesti si atmosfera relaxata ne fac sa ne simtim bine.



Urcam spre cetate, descoperind la fiecare pas locuri noi.




De sus putem admira mai bine frumusetea orasului.




Gustam si din inghetata servita in mini tulnici secuiesti, prezentati aici ca "specialitate din Bohemia"...de-ar vedea secuii...


Arhitectura si pozitia orasului se pot savura, impreuna cu cate o buna bere ceheasca si de pe plutele ghidate de localnici priceputi. Entuziastii nu lipsesc!

Plecam spre un mic satuc aflat la vreo zece kilometri mai spre nord, unde se afla centrul de rafting din care vom pleca maine sa facem coborarea. 

 

Ni se permite sa dormim gratis in vastul teren al centrului unde avem la dispozitie si o baie curata si apa. Umplu rezervoarele cu stropitoarea.

Dimineata, gata de aventura...

Umplem butoiul cu apa, suc si bere, punem lucrurile ce nu trebuie sa se ude, inchidem bine cu capacul etans si -dupa zece minute de mers cu masina- ajungem la locul in care putem lansa barca la apa, printre alte zeci de imbarcatiuni inconjurate de entuziasti.








Vazut in miscare lenta, de pa rau, orasul are si mai mult farmec! 

Trecem si de primul jgheab ce trece de un dig, in care mama face un salt memorabil...dar suntem ghidati de Aron, tot mai priceput in arta vaslitului.







Odata iesiti din oras, traversam o zona cu multe puncte de oprire in care se vinde mancare si bere , multa bere.

La un moment dat trecem pe langa o ghereta plutitoare, pentru cei ce nu doresc sa coboare din barca...















Ne lasam purtati de curent, admirand peisajul.



Ajunsi la centrul de inchirieri, coboram sa avem informatii despre a doua parte a raului si despre modalitatea de intoarcere...




 Se pleaca din nou!







Carmaciul...


Facem si o baie...








Muree!!!




Ziua de vaslit se apropie de sfarsit, raul incepe sa-si incetineasca cursul, iar noi trebuie sa vaslim din ce in ce mai mult sa inaintam, punctul de debarcare este aproape.

Trecem peste un dig ce nu se poate depasi pe apa, impreuna cu zeci de alti iubitori de natura,

si ajungem la locul final de unde vom fi dusi inapoi la camper. Am coborat aproape patruzeci de kilometri, intr-o zi de neuitat. Ziua asta, neplanificata dinainte, ne demonstreaza cat de bine se armoniaza uneori energiile in a ne dirija spre locuri, oameni potriviti si activitati ce ne plac. Cehia, ne uimesti la fiecare pas, multumim!

...la capat de drum.

Navigatorul e setat sa evite autostrazile, inca de la plecare...de data asta singura strada posibila e una ce e semnalata deja cu multi kilometri inainte ca... inchisa pentru lucrari. Ne incercam totusi norocul, ajungand  intr-un satuc unde un enorm excavator e parcat in mijlocul drumului. Opresc, coboram, analizam situatia...se poate trece daca urc un pic pe trotuar si sunt atent sa nu agat mansarda...Zis si facut!



Bine ca e duminica dupamasa si nu exista trafic!Uf!


La cativa kilometri dam de-un corcodus pe marginea drumului. Tata e in extaz...Pentru copii e prima intalnire cu fructul asta.

Gasim si un linistit loc de dormit, intr-o parcare pe malului unui lac...

La sase dimineata trei hoinari pleaca la pescuit... fara succes azi!


Macinam un pic de kilometri pana la Karlstejn, o mica localitate cu un superb castel, aflata la doar treizeci de kilometri de Praga.


Urcam pe o caldura teribila...






Vizita castelului se face in grupuri, cu ghid. Asteptam aproape o ora pana la primul grup de limba engleza, dupa care facem unul din cele trei circuite disponibile. Vizitam turnul central, care adapostea bijuteriile coroanei, dar suntem dezamagiti...a meritat doar pentru superba priveliste de sus!


Ne intoarcem la Hope, parcat langa gara. Ne aprovizionam cu apa si plecam cu trenul spre capitala!



Mica, cocheta, usor accesibila chiar si pe jos, Praga, in perioada asta ciudata pe care o traim,  e o capitala  extrem de vivibila.



Turnul cu ceas al vechii primarii e tot acolo, uimind turistii la fiecare ora ...




Traversam Podul Carol, unde zeci de artisti din toate colturile lumii incearca sa-si vanda produsele si talentul.


Dupa o masa copioasa intr-un mic restaurant, urcam cu energiile refacute spre cetate.



Vizitarea catedralei o lasam pe data viitoare...

Ne multumim sa o admiram pe dinafara...


Privelistea de sus ne incanta...mai putin pe copii ce recunosc in departare podul la care trebuie sa ne intoarcem...







Asteptam ora fixa...



Ne intoarcel la camper obositi, dupa o lunga zi. Mai avem de condus un pic pana la un loc ascuns in natura ce ne v-a adaposti peste noapte...

In timp ce facem scoala cu cei mari, Markus exploreaza imprejurimile.

Avem vizitatori...

Dupa scoala, copiii au si ei partea lor de balaceala!

Nori grosi se aduna la orizont, incercam sa le fugim din cale!

Ne indreptam spre nord, spre un mic, dar superb parc natioanl aflat pe granita cu Germania- Elvetia Bohema. Zona e foarte turistica, iar in parcari e interzis sa dormi cu camperul, asa ca mergem intr-o mica parcare, langa niste case de vacanta. Suntem expusi privirilor curioase ale riveranilor.

Dormim nu prea bine sub niste stejari. Toata noaptea, la intervale mai scurte sau mai lungi aud cum cineva lanseaza "pietricele" ce cad zgomotos pe acoperisul camperului... sa fie vreun vecin nemultumit de prezenta noastra aici...?

Misterul il elucidez dimineata, dupa ce urc pe acoperis sa contabilizez daunele facute de "agresor".

L-am gasit! Nu avea doua picioare, ci doar un trunchi gros si multe fructe ce ne cedeau in cap! Stejarule, te iertam de data asta, iar vecinilor le cerem scuze pentru banuieli!

Prindem unul din putinele locuri ramase intr-o parcare aglomerata si extrem de scumpa, intr-o mica localitate de munte de unde avem in plan o lunga excursie pe azi. 

Plimbarea incepe cu o coborare printr-o batrana si bolnava padure de rasinoase.


Pana in defileul raului Kamenice, pe care il vom urma o buna bucata de drum.







Spre deliciul tuturor, vor urma doua coborari cu barca, printre peretii verticali al canionului.

Fiecare turn, fiecare perete are numele si istoria proprii. 

Mai facem o bucata de drum pe jos pe poteca tot mai aglomerata.




Spre bucuria copiilor, trecem prin cateva galerii scurte.



Apoi, urmeaza sa ne imbarcam din nou, pe o portiune mai lunga si mai sugestiva.



Pe la mijlocul traseului, cu ajutorul unui cablu metalic, ghidul "deschide robinetul" unei  mini cascade facandu-ne sa asistam la un spectacol unic.

Imaginatia ghizilor e covarsitoare! Pe portiunea asta de traseu vedem crocodili, elefanti, delfini...Pe o stanca se vede King Kong, iar pe versantul opus e Moby Dick impietrit.



Iesim din defileu, intr-o mica localitate aflata langa granita cu Germania. E momentul sa ne intoarcem! Daca pana acum traseul cobora, e momentul sa urcam, spre disperarea copiilor!



Peretii de gresie se afla aproape de creasta, iar noi urmam poteca ce merge pe la baza lor. Tortuoasa si lunga, dar pe curba de nivel.






Ne intoarcem la camper extrem de obositi dupa cei cinsprezece kilometri facuti azi.

Dormim in parcare, plecand a doua zi inainte de opt. Germania e la doi pasi.

















Comentarii

Trimiteți un comentariu