Go west! 1. Franta.
Spre seara zilei in care ne-am despartit de Karl Heinz parcam langa un mic cimitir, intr-o zona linistita. La mica fantana completam rezervele de apa, apoi ne punem la dormit. Dimineata, mai multi plimbareti curiosi se apropie pe care ii salutam respectuos. Raspunsul lor la franceza noastra cu accent e intotdeauna un zambet generos, satisfacut. Ne indreptam spre centru sud, unde am vrea sa vizitam cateva locuri demult visate. Doua cutii de ciuperci cumparate in Polonia(!) sfarsesc in oala, sub atenta supraveghere a baietilor. O alta noapte linistita in natura, pe malul unui superb rau, in care copiii nu ezita sa se scalde. Undeva departe in sudul Parisului, o scurta dupamasa in zona vulcanilor ne ofera o superba plimbare. Centrul de informatii pentru vizitatori a fost amenajat intr-un mic si cochet castel donat parcului de un generos indragostit de-al locului. Nu ezitam sa plecam intr-un scurt circuit al cratrelor din apropiere. O enorma pasune cu iarba grasa e casa unei mici ciu